Despre EN13537 și R-Value – sau de ce nu întotdeauna e suficient un sac de dormit foarte performant

Odată cu venirea iernii, când temperaturile încep să scadă dincolo de pragul de îngheț, ar fi bine să punem de-o parte sacii de trei sezoane (pentru o viață mai lungă, de preferat ar fi să-i depozităm scoși din husa de transport) și să ne înarmăm împotriva frigului cu izolația asigurată de sacul de iarnă, mult mai potrivit pentru plajele de temperaturi pe care le pot aduce lunile reci ale anului. Sigur, sunt ierni și ierni, temperaturi cu adevărat de iarnă sau mai mici sau mai mari valuri de căldură, când temperaturile ajung peste mediile înregistrate în alți ani, așa că, cel puțin în anumite situații, te poți descurca cu un sac bun de 3 sezoane și pe timpul iernii (dacă verifici cu atenție prognoza și dacă te îmbraci mai bine). Mulți au făcut asta, eu am făcut asta, dar dacă vrei să te aventurezi în natură și când este cu adevărat frig, sau dacă nu vrei să-ți mai bați capul în legătură cu faptul că s-ar putea să nu facă față sacul de 3 sezoane, e mult mai înțelept să te duci pe munte cu adevărat pregătit pentru tot ce are iarna de oferit.

Când ne alegem sacii de dormit, ne uităm după “rating”, adică “la cât ține” acel sac, și anume la temperatura de confort/limita de confort, în funcție de necesități. Totuși, cumpărând un astfel de sac, putem trăi cu impresia că misiunea noastră s-a încheiat, că acum suntem înarmați să facem față și unui ger de crapă pietrele, că doar scrie pe sac că este potrivit pentru temperaturi super scăzute. Ei bine, realitatea este că sacul este doar o parte din poveste, pentru că fără o izolație corespunzătoare dedesubt, care să ne protejeze de solul rece, chiar și cel mai capabil sac de dormit s-ar putea să dea rateuri. De asemenea, trebuie ținut cont de faptul că tu ești cel care încălzește sacul, acesta nefiind decât o barieră ce împedică ca toată căldura degajată de corpul tău să se piardă în exterior, deci nu este întotdeauna vorba de “cât ține” sacul, ci și de gradul de toleranță la frig, care variază destul de mult atât de la individ la individ, cât și în funcție de nivelul tău de oboseală, hidratare, cat si ce anume ai mâncat sau dacă ai sau nu probleme de sănătate, motiv pentru care cifrele acestea trebuie interpretate cu precauție. Acestea fiind spuse, am zis să lămuresc puțin aspectele astea. Dar în primul rând haideți să vedem ce-i cu ciferele acelea pe care le vedem menționate pe toți sacii în dreptul rating-ului.

Standardul european EN13537

Nu putem să vorbim de sacii de dormit și de performanțele lor fără a aduce în discuție și standardul european EN13537, pe care-l vedem menționat pe toți sacii de calitate. Orice producător care se respectă oferă trei cifre pentru sacii de dormit, care ne arată că acel sac a fost testat în laborator folosind o metodologie standardizată, că acel sac a obținut o certificare în acest sens. Aceste cifre ne aduc la cunoștință temperatura de confort, limita de confort, precum și temperatura extremă pentru acel sac. Standardul vorbește și de o limita superioară, dar această cifra n-am văzut-o niciodată trecută pe vreun sac, sincer să fiu. Este vorba de limita la care ne putem simți bine în acel sac fără a ajunge să transpirăm. Dar pentru că-i cât se poate simplu să desfacem sacul parțial sau complet și să-l folosim ca pe o simplă pătură dacă situția o impune, zic să lăsăm aspectul ăsta de-o parte. Să le luăm pe rând:

• Temperatura de confort. Această reprezintă fix ce spune și numele, și anume temperatura la care ar trebui să ne simțim cât se poate de confortabil în acel sac de dormit (într-o poziție relaxată). Pentru că de cele mai multe ori sacii de dormit sunt unisex, această cifra este de regulă trecută cu simbol feminin, fiind considerată (conform standardului) temperatura la care o femeie medie (25 de ani, 1,60m și 60kg) se va simți confortabil dacă folosește acel sac, într-o poziție relaxată fiind. În principiu, această este cifra care ne interesează cel mai mult dacă ne știm mai friguroși, chiar dacă suntem bărbați.

• Limita de confort, trecută cu simbol masculin de această dată, este temperatura la care bărbatul mediu (25 de ani, 1.73 și 70kg) se va simți relativ confortabil (într-o poziție ghemuită, nu relaxată), temperatura la care se presupune că va dormi 8 ore fără a se trezi din cauza frigului. Așadar, dacă suntem bărbați și ieșim în natură și ne încadrăm între aceste două cifre, confort și limita de confort, pe care le despart niște grade bune, ar trebui să ne fie destul de bine, mai ales dacă mai ajustăm cu haine, acestea reprezentând plaja de temperaturi pentru care a fost conceput acel sac de dormit. După cum probabil cei mai mulți dintre voi știți, mai există și o a treia cifra, și anume:

• Temperatura extremă, care reprezintă temperatura limita până la care putem împinge sacul într-o situație de reală de supravieuire, adică într-o situație de viață și de moarte, dar cu eventuale consecințe cât se poate de serioase, chiar ireversibile. Din acest motiv mai este numită și limita de supraviețuire – adică în acel sac fiind, dacă temperatura nu scade sub acea limita, avem șanse bune să ajungem să vedem lumina zilei, să nu dăm colțul din cauza hipotermiei (când temperatura corpului ajunge sub limita de 35C) sau să ne aflăm doar în primul stadiu ale acesteia, dar cu riscul să ne alegem cu degerături la extremități ca urmare a temperaturilor deosebit de scăzute la care am fost expuși. Puțin probabil să reușim să dormim vreun pic într-o astfel de situație. Așadar, dincolo de acea cifră ne paște clar hipotermia severă sau chiar moartea, deci nu luați în calcul acea cifra când sunteți în căutarea unui sac de dormit. Din rațiuni comerciale, în goana lor de a impresiona clienții (sau uneori din simplă ignoranță), unele magazine montane (puține, ce-i drept, eu cred că am văzut doar unul la un moment dat) menționează în primul rând această cifra în dreptul sacilor pe care-i comercializează, ceea nu-i deloc corect, pentru că treaba asta poate duce la confuzii cu privire la ce poate livra acel sac. În realitate, cifra asta ne interesează cel mai puțin dintre cele trei.

Nu o să insist în legătură cu felul în care se face testarea în cazul acestui standard, unde este implicat un manechin dotat cu senzori și altele, ci mai menționez doar faptul că se presupune că avem un singur strat de haine pe noi (manechinul din teste are și cagulă și ciorapi lungi până la genunchi) și că dormim – și aici e surpriza – pe o saltea cu un indice R aflat în jurul valorii de 4.8 (o să explic un pic mai jos de unde cifra asta). Dar ce-i acest R, poate vă întrebați.

Indicele termic R (R-Value)

În cazul saltelelor, indicele R este folosit pentru a măsura gradul în care o saltea reușește să ne izoleaze față de sol, rezistența termală pe care această o opune față de pierderea firească a căldurii din cauza solului rece. Ei bine, o saltea bună pentru sezonul rece, datorită tehnologiilor pe care le ofera, fix asta face – ne izolează față de solul care “ne trage toată căldura”. Dacă de solul rece nu ne-ar separa absolut nimic, am pierdem incredibil de repede căldură prin fenomenul de conducție. Pentru că există și aici o standardizare, producătorii de top folosesc acest indice pentru a ne ajuta sa ne orientăm mai bine în lumea saltelelor, pentru a putea alege în cunoștință de cauză în funcție de sezon sau necesități. O saltea cu un indice mic este de cele mai multe ori suficientă în sezonul cald, pentru că solul nu este așa de rece, dar dacă temperaturile ajung scăzute sau foarte scăzute, devine obligatoriu să avem o saltea cu indice R cât mai ridicat. Conform tabelului de mai jos, inspirat de datele celor de la Therm-a-Rest (unul din producătorii de top din domeniu), o saltea all-around, de trei sezoane, să-i spunem așa, ar fi una cu un indice R situat între 2 și 4, iar una serioasă de iarnă, care poate fi împinsă chiar și până la -20C cu un sac adecvat, ar avea un R de peste 6. Cu alte cuvinte, dacă ieșim iarna în natură, poate să nu fie deloc suficient să avem un sac bun, potrivit pentru temperaturile scăzute întâlnite, dacă sistemul nostru de dormit nu presupune ca și salteaua să fie una care izolează foarte bine, una adaptată acelor temperaturi. În caz contrar, pur și simplu nu vom beneficia de performanțele acelui sac, pentru că o saltea cu indice mic ne va trage negreșit sacul de dormit în jos.

		R-Value
Vară	Trei sezoane	Iarnă (all season)	Frig extrem
R1	R2-R4	R4-R6	+6

Mie mi se pare chiar straniu că aproape nicăieri nu se menționează faptul că testarea pentru standardul EN13537 se face folosind o izolație echivalentă cu un indice R de aproape 5. Îmi pare o informație importantă, pentru că ar putea explica multe din situațiile în care ajungem să ne plângem de faptul că nu ne este chiar atât de bine în sac, în ciuda faptului că ne încadrăm cu generozitate în ce observăm că scrie pe sac la specificații. Practic, dacă datele mele sunt corecte, informațiile trecute pe saci sunt mai apropiate de realitate doar dacă dormim pe o saltea cam de… toamnă-iarnă (acel R4.8* amintit mai sus), asta în condițiile în care majoritatea utilizatorilor au saltele sau izoprene care rareori depășesc R2, dacă e să mă lansez un pic în presupuneri. Din păcate, saltelele cu indice ridicat, care se pretează cel mai bine la temperaturi scăzute, au prețuri destul de piperate, dar partea bună este că fiecare strat izolator adăugat crește valoarea acestui R. Nu ne permitem o saltea performanță de iarnă? Nu-i nimic, putem combina un izopren bun cu o saltea decentă de trei sezoane, ajungând astfel la un indice R mai potrivit pentru temperaturile pe care le avem în vedere, chiar dacă asta presupune să cărăm un pic în plus.

*Cum am ajuns la cifra aceea de 4.8? Undeva, în internetul ăsta mare, am găsit menționat un R-value de 5 pentru ca acel standard EN să corespundă cu realitatea. Neînțelegând de unde este cifra aceea, mai ales că era singurul loc unde o găsisem menționată, m-am dus direct la sursă, la ce presupune testarea sacilor în conformitate cu EN13537, unde am găsit următoarea informație în legătură cu ce fel de izolație există sub sacii de dormit în care stau manechienele dotate cu senzori de temperatură:

“Artificial ground is made of wooden board (55×185cm, 12mm thick) covered with mattress with thermal resistance 0.85 m2K/W”

Se pare că această cifra reprezintă echivalentul metric al acelui R-Value (sistem imperial, folosit în US). Făcând conversia online, iese fix cifra de mai jos: